În 2015 Marcel Ciolacu pregătea debarcarea șefului său de la primărie și de partid Constantin Boșcodeală. Constantin Boșcodeală era trimis în judecată pentru fapte de corupție, dar, în primăvara anului 2016, verdictul nu era dat și se apropiau alegerile locale. Ciolacu voia să preia organizația și se pare că a forțat scoaterea de pe scena politică a protectorului său, Constantin Boșcoadeală, prin publicarea unui film porno, în care protagonist părea a fi primarul Constantin Boșcodeală și două prostituate, una dintre ele se pare că a fost minoră.

Filmul a fost ținut la sertar din 2012 și pare a fi fost acțiunea lui Ciolacu, care, la sfârșitul peliculei era anunțat ca fiind actor într-un film similar, care va urma. Includerea lui Ciolacu pare să fi fost o diversiune ca șeful său Boșcodeală să nu se prindă de unde a plecat povestea. Filmul a fost făcut de într-o cameră de hotel, la Rin Hotel, complex ce aparține familiei Negoiță. Robert Negoiță este primar al Sectorului 2 din București, iar în vremea aceea era căsătorit cu Sorina Docuz, cea despre care se spune că ar fi actuala parteneră cu care Ciolacu locuiește în vila de protocol din Dorobanți, dar și partenera de afaceri, prin intermediul căreia sunt virați banii de la partid către presă.

Boșcodeală a fost înlătura prin toate aceste presiuni, la care a contribuit inclusiv Liviu Dragnea și a cedat frâiele organizației PSD Buzău lui Marcel Ciolacu, care l-a desemnat pe Constantin Toma, fost senator PSD și om de afaceri falimentar candidat la primăria Buzău..

Încă de prin luna august a anului 2015 se știa că între Ciolacu și Toma exista o înțelegere pe care omul de afaceri eșuat și-o dorea, pentru a se salva din situația financiară în care se afla, ca urmare a accesării unor credite despre care contracandidatul său la Primărie, Ovidiu Anghel, afirma că ar fi în valoare de 60 de milioane de euro, bani pe care Toma ar fi trebuit să-i restituie băncilor.

Interesul lui Ciolacu a fost enorm, iar unii afirmau că a avut la mijloc și argumente de ordin … financiar, motiv pentru care a pus presiune print toate mijloacele pe Constantin Boșcodeală să demisioneze și să-i lase locul.

Alegerea lui Toma în funcția de primar a fost făcută relativ instinctual de către buzoieni. Nu au avut alternativă credibilă, Ciolacu având înțelegeri cu celelalte partide. De asemenea, buzoienii au votat din obișnuință pentru PSD deoarece, în ciuda tuturor problemelor, Constantin Boșcodeală era un personaj simpatic și educat în relația cu cetățenii.

Ajuns în scaunul de primar Constantin Toma a început o campanie de lupta împotriva lui Boșcodeală, care nu mai avea nicio putere politică. A declarat că face un audit al activității, deși relele administrației Boșcodeală era și ale lui Ciolacu, în egală măsură, având în vedere că era viceprimar. Auditul a dispărut.

În același timp, Toma a început o campanie agresivă de imagine în toată presa locală și centrală, în care s-a prezentat ca marele salvator al orașului.

Această campanie a acoperit o realitate: Toma avea și are un dosar penal de evaziune fiscală și spălare de bani, pentru o sumă de 29 de milioane de euro, dosar pentru care se spune că s-au tras sfori favorabile să fie desemnat cine trebuie șef la Parchetul Ialomița, pentru a-l ține pe loc. Și acum dosarul stă pe loc, chiar dacă șeful Parchetului s-a pensionat.

Toma, prin campania de imagine agresivă și cu ajutorul lui Ciolacu, prin șantaj la anumite instituții, a reușit să mai ascundă un adevăr. Ca antreprenor și-a devalizat propria firmă. Nu are nimic pe persoană fizică, iar banii au ajuns la fiicele sale care dețin locații de exclusiviste, precum fost cabană a lui Ceaușescu din Munții Buzăului, loc unde populația de rând, votanții PSD, nu au acces.

Puțini buzoieni au perceput faptul că primarul orașului, mare amator de credite, a fost un factor de depopulare a orașului. A preluat prin tot felul de mijloace fosta întreprindere făcută de buzoieni în vremea comuniștilor, Metalurgica și a falimentat-o, lăsând pe drumuri peste 3000 de buzoieni, care au plecat în lume să-și caute o pâine, împreună cu familiile lor. Gaura dată industriei locale de Toma este imensă. Banii s-au făcut nevăzuți, iar Toma a ajuns primar, un primar care încasează banii în mână de frica băncilor.

Deși pare doar un aspect de biografie eșecul de antreprenor al lui Toma, în realitate Toma, omul lui Ciolacu, a dus în primărie pasivul acestor datorii. Nu poți fi dator vândut și liniștit, dacă ești om normal și nu te tratezi, așa cum se plâng buzoienii executați cu sânge rece pentru datorii de către administrația Toma.

Toma, omul lui Ciolacu de la Buzău, a făcut din Buzău cel mai dator oraș la bănci din România

Da, tatăl este dator, dar fiicele sunt bine și privesc lumea din locuri exclusiviste și mașini scumpe.

Ciolacu și-a asumat un mare risc punându-l șef peste banii buzoienilor pe cel care-i mai păcălise o dată prin intermediul Romet S.A, fosta Metalurgică. Obiceiul – poate și nevoia sau patima – de a face credite l-a transferat Toma și în primăria Buzău.

Actualmente Buzăul este cel mai îndatorat oraș din România, cu o datorie care depășește 50 de milioane de euro. Deși vrea să se compare cu Clujul sau Oradea și cu cei doi edili, Buzăul este dator vândut băncilor, în timp ce Clujul are cea mai mică datorie.

Toma s-a împrumutat în numele buzoienilor și pe seama viitorului copiilor lor. Nu i-a întrebat dacă vor să fie împrumutați pe locuitorii orașului și dacă vor ca împrumuturile să meargă în tot felul de parcuri și lucrări de proastă calitate, care nu au contribuit cu nimic la o viața mai bună sau la prosperitatea economică a orașului. Clujul nu are datorii pentru că s-a dezvoltat. Buzăul arată precum Rometul în perioada în care Toma l-a abandonat plin de datorii, pentru a începe … proiectul Buzău.

Patima creditelor l-a stăpânit la fel de tare pe Constantin Toma, așa cum îl stăpânește și patima laudei și publicității. Buzăul e cel mai împrumutat oraș, cu credite care se apropie de valoarea maxim admisă de 30% din venituri. Situația este gravă pentru că de data aceasta creditele rămân să fie plătite de urmașii buzoienilor, principalii păgubiți în afacerea desemnării ca primar a lui Toma, de către Ciolacu.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla pe viitor cu acest personaj cu viață aventuroasă, având în vedere că buzoienii simt pe pielea lor regresul economic al localității și impozitele care-i apasă.

Oricum, buzoienii sunt buni de plată 50 de milioane de euro, doar după două mandate de primar ale lui Constantin Toma.

One thought on “Buzăul, orașul lui Ciolacu, are cea mai mare datorie către bănci din istoria lui”
  1. […] Municipiul Buzău nu este imun la această tendință, cu date preliminare indicând că nu va depăși pragul de 100.000 de locuitori. În cazul în care această cifră se confirmă, municipiul va pierde statutul de oraș de rang II, devenind oraș de rang III. Aceasta implică și o reducere a numărului de consilieri locali în cadrul Consiliului Local Municipal, trecând de la 23 la 21. […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *