Roadele Guvernului Ciolacu: Veniturile subperformează din cauza frânării economiei

Guvernul României se confruntă cu o serie de probleme economice semnificative, iar analiza situației actuale aduce în prim-plan mai multe aspecte cruciale.

1. Veniturile în scădere și cheltuieli supradimensionate: Este evident că veniturile bugetului public sunt sub așteptări din cauza încetinirii economice. Cu toate acestea, o surpriză nu este această situație, ci mai degrabă decizia de a menține cheltuieli rigide și supradimensionate. Acest lucru include salarii ridicate și un număr mare de angajați în sectorul public, pensii speciale și pierderi înregistrate de companiile de stat. Soluția propusă, adică creșterea taxelor, poate avea consecințe negative. Mai precis, aceasta ar putea să reducă puterea de cumpărare a populației și să mențină inflația la niveluri ridicate datorită costurilor fiscale crescute. De asemenea, dobânzile mari ar putea să descurajeze investițiile, ceea ce ar putea agrava situația economică.
2. Colectarea insuficientă a taxelor și economia subterană: Deși s-a menționat că ANAF colectează bine în ultimul trimestru, este important de remarcat că această colectare se bazează pe ceea ce este declarat oficial. Problema reală constă în faptul că o mare parte din economia țării operează în subteran și nu este declarată, reprezentând aproximativ 10% din PIB. Chiar și pe baza declarațiilor, există sume semnificative restante, în valoare de aproximativ 70 de miliarde de lei, doar până în luna iunie 2023. Această sumă este de patru ori mai mare decât impactul estimat al majorărilor de taxe și impozite pentru sectorul privat.
3. Investițiile și dezvoltarea infrastructurii: Investițiile reprezintă un alt aspect crucial. România se confruntă cu cel mai slab an al investițiilor din fonduri naționale ca procentaj din PIB în ultimul deceniu, cu o cifră sub 2%. Mai mult, programul PNRR are o serie de întârzieri semnificative, cu 30 de jaloane din 49 amânate doar în primul semestru al acestui an. Aceste întârzieri în investiții, în special în infrastructură, au un impact negativ asupra dezvoltării țării. Un exemplu elocvent este Suceava, care, deși reprezintă al treilea cel mai scăzut PIB pe locuitor din țară, contribuie doar cu 1,5% la PIB, deși deține 3% din populație și companii. Acest lucru se datorează în mare parte lipsei investițiilor în infrastructură rutieră, transporturi, digitalizare, agricultură și altele. Aceste deficiențe infrastructurale împiedică dezvoltarea și creșterea companiilor locale, iar rezultatele sunt sub medie comparativ cu București sau Ilfov.

Soluția la aceste probleme economice trebuie să fie una ponderată, care să țină cont de multiplele factori implicați. Abordarea ar trebui să se concentreze pe creșterea veniturilor din surse diverse, reducerea cheltuielilor ineficiente, combaterea economiei subterane și promovarea investițiilor în infrastructură pentru a sprijini dezvoltarea economică sustenabilă.