By anticorupti.ro
Discuțiile despre încheierea mandatului președintelui Klaus Iohannis, prevăzut pentru 21 decembrie 2024, au generat dezbateri aprinse și scenarii alarmante. Dumitru Viorel Focșa, deputat, și Gelu Vișan, analist politic și fost deputat, au adus acuzații grave și au propus diverse ipoteze privind posibile evoluții politice și constituționale.
Mandatul președintelui și Constituția
Conform articolului 83 din Constituție, mandatul președintelui României este de cinci ani, exercitându-se până la depunerea jurământului de către președintele nou ales. În cazul unor situații excepționale, precum războiul sau catastrofele, mandatul poate fi prelungit prin lege organică.
Focșa a ridicat întrebări despre posibilitatea ca Iohannis să-și prelungească mandatul în afara prevederilor constituționale:
„Pe 21 decembrie 2024, Parlamentul trebuie să constate că funcția de președinte rămâne vacantă și să stabilească un interimat. Dacă nu se face acest lucru, orice act semnat de Iohannis după această dată ar fi nelegal”, a declarat deputatul.
Acuzații de „lovitură de stat”
Gelu Vișan a sugerat că președintele ar putea „confisca Cotroceniul pe persoană fizică” și să devină lider pe viață, acuzând o posibilă „lovitură de stat” în cazul în care Iohannis refuză să părăsească funcția la finalul mandatului.
Scenarii ipotetice privind viitorul politic
Vișan a expus cinci posibile scenarii care ar putea urma:
- Preluarea puterii de către generali, organizarea rapidă a turului doi al alegerilor prezidențiale și predarea structurilor militare către NATO.
- O „revoluție de Crăciun”, în care diaspora și populația nemulțumită să răstoarne actualul guvern.
- Excluderea unor candidați din cursa electorală, ceea ce ar declanșa proteste masive.
- Intervenția justiției, care ar putea declara ilegală prelungirea mandatului și să dispună arestarea președintelui pentru înaltă trădare.
- Atacuri sub pavilion fals și instituirea unei stări de urgență, urmată de declararea războiului împotriva Rusiei.
Reacțiile publicului și incertitudinile viitorului
Afirmațiile au generat controverse în spațiul public, fiind percepute de unii drept exagerări politice sau teorii conspiraționiste, iar de alții ca semnale de alarmă pentru o posibilă criză constituțională.
Rămâne de văzut cum vor evolua evenimentele politice, în special în contextul alegerilor prezidențiale, și dacă autoritățile vor clarifica scenariile avansate. Până atunci, situația continuă să fie un subiect de dezbatere intensă în societatea românească.