By anticorupti.ro
Președintele Klaus Iohannis a decis declasificarea documentelor prezentate de SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 28 noiembrie 2024. Documentele detaliază atacuri cibernetice și acțiuni de manipulare a procesului electoral, inclusiv prin promovarea masivă a unui candidat pe platforma TikTok.
Călin Georgescu, câștigător în primul tur prin campanii controversate
Potrivit informațiilor declasificate, ascensiunea lui Călin Georgescu în sondajele de opinie a fost posibilă datorită unei campanii masive de promovare, finanțată cu 381.000 de dolari de omul de afaceri Bogdan Peșchir. Deși Georgescu a declarat un buget de campanie de 0 lei, documentele SRI arată că promovarea acestuia pe TikTok a fost orchestratată de contul „bogpr”, utilizat de Peșchir, care a realizat donații de peste un milion de euro pentru amplificarea conținutului electoral.
„Creșterea conturilor care l-au promovat pe Călin Georgescu nu a fost organică, ci coordonată de un actor statal, printr-o campanie de tip ‘mass guerilla political campaign’”, a transmis SRI. Promovarea a inclus utilizarea de canale alternative, precum Telegram și Discord, pentru a coordona mesajele și a evita blocările platformei TikTok.
Implicarea TikTok și reacția autorităților
Reprezentanții TikTok au confirmat plățile efectuate de contul „bogpr” și au subliniat că acestea încalcă politicile platformei și legislația electorală românească. Ministerul Afacerilor Interne a identificat peste 100 de influenceri cu un total de 8 milioane de urmăritori, manipulați să promoveze mesaje fără a le eticheta ca materiale electorale.
„Campania informațională seamănă cu tipare utilizate anterior în Ucraina și implică utilizarea unor micro-influenceri legitimi pentru răspândirea mesajelor electorale”, a declarat MAI.
Atacuri cibernetice și influența Rusiei
Documentele SIE și SRI relevă că România a fost ținta unor acțiuni hibride rusești, inclusiv atacuri cibernetice, pentru influențarea alegerilor. „România este percepută de Kremlin ca o amenințare datorită sprijinului acordat Ucrainei și R. Moldova. Propaganda rusă urmărește erodarea sprijinului public pentru politicile pro-europene și NATO”, se arată în raportul SIE.
Au fost identificate peste 85.000 de atacuri cibernetice care au vizat integritatea sistemelor informatice electorale, cu scopul de a altera datele și a influența percepțiile publicului.
Concluzii și perspective
Documentele declasificate subliniază gravitatea implicării actorilor externi și a tehnologiilor emergente în procesul electoral din România. Declarațiile SRI și MAI subliniază că aceste practici reprezintă o amenințare serioasă la adresa democrației, solicitând măsuri urgente pentru a combate astfel de interferențe în viitor.