By anticorupti.ro
În timp ce extremismul capătă amploare în România, inclusiv prin manifestări publice de legionarism și discursuri antisemite, Parchetul General, condus de Alex Florența din 30 martie 2023, nu a trimis nicio persoană în judecată pentru astfel de fapte. Lipsa de reacție a autorităților față de încălcările Ordonanței de Urgență 31/2002, care pedepsește penal legionarismul, antisemitismul și apologia criminalilor de război, ridică semne de întrebare privind eficiența instituțiilor de justiție.
Într-un răspuns oferit pentru G4Media și Info Sud-Est, Parchetul General a confirmat că, începând cu luna martie 2023, nu s-a autosesizat în niciun dosar care să vizeze încălcarea legislației anti-extremism. De asemenea, în ultimii doi ani, nu s-au înregistrat soluții de trimitere în judecată pentru propagandă legionară sau negarea Holocaustului.
Semnale de alarmă ignorate
În ultimii ani, organizații evreiești, diplomați străini și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” au atras atenția asupra creșterii fenomenului extremist. Plângerile acestora au fost în mare parte clasate sau ignorate. Printre exemplele recente se numără:
- Comemorarea anuală a lui Corneliu Zelea Codreanu la Tâncăbești, unde participanții folosesc salutul legionar;
- Derapaje antisemite ale unor politicieni și promovarea cultului criminalilor de război, inclusiv din tribuna Parlamentului;
- Vânzarea de materiale legionare pe platforme online, fără reacția autorităților.
Deși legislația în vigoare pedepsește astfel de manifestări, doar 3% din dosarele deschise între 2017 și 2020 au fost finalizate cu rechizitorii, conform unui raport al Inspecției Judiciare.
Reacții întârziate în fața unei crize de securitate
Abia după declasificarea unor documente din CSAT și în contextul unei crize de securitate, poliția și procurorii au început să deschidă dosare pentru manifestații extremiste și cultul legionar. Totuși, majoritatea cazurilor au fost clasate sau nesoluționate, iar lipsa unei strategii clare a permis propagarea extremismului în spațiul public și pe rețelele de socializare.
Instituții în culpă
Institutul „Elie Wiesel” și fostul consilier guvernamental Alexandru Muraru au denunțat public pasivitatea autorităților. Muraru a acuzat că neaplicarea legii anti-extremism a încurajat ascensiunea unor grupări și partide cu viziuni fasciste. „Această indiferență crasă face loc celui mai mare val de antisemitism, legionarism și chiar terorism finanțat de forțe străine”, a declarat fostul consilier.
Parchetul General a justificat lipsa de acțiune prin resurse insuficiente și ambiguități legislative, însă aceste explicații sunt contestate de organizațiile care monitorizează fenomenul extremist.
Consecințe alarmante
În ultimii ani, glorificarea criminalilor de război și propaganda legionară au fost tolerate, culminând cu derapaje grave:
- Canonizarea de către Biserica Ortodoxă Română a unor legionari;
- Discursuri publice ale unor politicieni, precum Diana Șoșoacă, care invocă explicit simboluri legionare;
- Străzi și monumente dedicate unor figuri controversate, încă existente în marile orașe.
Deși legislația anti-extremism există de peste două decenii, autoritățile române au început să o aplice abia după escaladarea fenomenului. Lipsa de reacție a Parchetului General și a altor instituții este considerată o complicitate tacită la propagarea extremismului, afectând democrația și securitatea națională.